Partida ceaiului din Boston
Ce motiv ar avea coliniștii americani pentru a distruge sute de cutii de ceai importat din Imperiul Britanic? De ce ar arunca 1.700.000 de dolari de ceai în apele portului Boston? Ați venit în locul potrivit pentru a afla asta! Nu este nicio surpriză faptul că relațiile dintre Imperiul Britanic și coloniștii americani deveneau din ce în ce mai tensionate, în special în secolul XVIII. Aceste situații încordate au condus într-un final la Revoluția Americană, una dintre primele și cele mai importante fiind Partida ceaiului din Boston.
Odată cu creșterea consumului de ceai în
Europa, în secolul XVII, s-au format o serie de noi companii pentru a importa bunurile
din China. Parlamentul Britanic acordă astfel un privilegiu Companiei din India
de est privind importul ceaiului în Europa. Din moment ce băutura a avut un
succes enorm în rândul coloniilor britanice, Parlamentul Britanic a încercat să
elimine alte posibile companii care puteau să vândă ceaiul în America prin
întocmirea unei legi, în 1721, care interzicea importul ceaiului în cadrul
coloniilor, în afara celui din Marea Britanie. Ceaiul vândut de Compania din
India de est era vândut în Anglia, care ulterior era exportat de firmele
britanice în America și revândute în Boston, New York, Philadephia și
Charleston.
Până în 1767, Parlamentul impunea o
serie de taxe pentru ceaiul vândut în Marea Britanie, ceea ce a determinat
contrabanda cu ceaiul din Olanda care era mult mai ieftin. Ceaiul olandez
ajunge să fie exportat și la coloniile britanice. Astfel, în 1767, pentru a
redresa situație, Parlamentul dă o lege de despăgubire care a scăzut prețul
ceaiului în Marea Britanie. Pentru a recupera cele pierdute, Parlamentul mai
realizează o lege, Legea veniturilor Townshrend, prin care se atribuiau noi
taxe asupra ceaiului importat în rândul coloniilor. Aceste noi taxe nu au fost
primite în semn bun de către coloniștii din America, ei susținând că, din
moment ce nu aveau un reprezentant în Parlament, nu puteau fi taxati de acesta.
De aici zicala „no taxation without representation”.
Britanici nu au fost de acord cu
cerințele coloniștilor, ceea ce a dat naștere numeroaselor proteste și
conflicte dintre cele două tabere. În 1770, Legea veniturilor Townshrend a fost
anulată, rămânând astfel doar taxele care erau stabilite petru colonii. În
1772, Compania din India de est era aproape de falimet, lucru care a condus la
implementarea Legii ceaiului asupra coloniilor în 1773. Prin aceată lege,
Compania putea vinde ceaiul în mod direct coloniilor, fără vreun intermediar.
Acest lucru a constituit un avantaj enorm pentru ei, ceaiul pe care îl importau
fiind vândut fără a mai plăti alte taxe care erau însă valabile pentru
cumpărătorii americani.
În septembrie 1773, au fost trimise 7
nave pline cu peste 2.000 de cufere cu ceai către America. Patru dintre nave
erau destinate să ajungă în Boston, însă coloniștii au aflat de planul Marii
Britanii, așa că au decis să lupte împotriva lui, dorind să-și dovedească
indepența față de Perlamentul stăin care încă îi conducea. Bunurile navelor
care au ajuns în Charleston au fost confiscate de protestatari, iar cele care
au sosit în New York și Philadephia au fost trimise înapoi în Anglia. Când
colonia din Boston a încercat să trimintă ceaiul spre Anglia, asemenea
celorlalte dinaintea sa, lucrurile au luat o întorsătură diferită. Căpitanul
navei refuza să plece fără să colecteze taxele, iar coloniștii refuzau să
plătească și să descarce bunurile de pe navă. Între timp, alte două nave au
ancorat în Boston, dar sufereau aceleași dificultăți. În seara în care toate
trei navele erau prezente, un grup de 100-130 de bărbați îmbrăcați în costume
de mohawk a urcat la bordul fiecăreia și a aruncat toate cuferele pline cu ceai
în apă. A patra navă care a sosit la scurt timp după aceea a ascuns ceaiul în
depozitele din Boston, însă acesta a fost găsit și ars de aceeiași oameni.
Comentarii
Trimiteți un comentariu