MOARTEA REGINEI MARIA

    Ieri s-au împlinit 84 de ani de la moartea reginei Maria, cea mai iubită eroină a istoriei noastre. Ultimii săi ani de viață, precum și circumstanțele stranii în care a avut loc decesul acesteia sunt însă detalii mai puțin cunoscute de publicul larg.

     Încă din 1930 regina este supusă unui soi de exil, de excludere din societate, impus de fiul său, regele Carol al II-lea al României. Își petrece majoritatea timpului în castelele sale de la Bran și de la Balcic, unde cea mai mare bucurie îi sunt întâlnirile cu fiicele sale Mărioara, regina Iugoslaviei, și Ileana, soția arhiducelui Anton de Habsburg. În primăvara anului 1937 își are debutul boala care o va chinui până la sfârșitul vieții. Crezând inițial că suferă de o simplă răceală, pe 5 martie regina va nota în jurnalul său:  „Am o ușoară răceală și ar fi trebuit să rămân în pat, mai mult sau mai puțin, dar am promis să mă duc la o serată muzicală. Nu vreau să mă dau bătută până la sfârșitul seratei. Toată lumea a fost invitată să mă vadă, așa că dacă nu apar dezamăgirea va fi prea mare”. Putem observa caracterul puternic al reginei, care prefera mereu să se sacrifice pentru a-și păstra datoria față de cei din jurul ei. Câteva luni mai târziu, în urma unor analize de sânge, îi este confirmat faptul că suferă de o anemie provocată de o boală hepatică. În ziua de azi, medicii consideră că regina a suferit de o ciroză hepatică, care o va aduce până la stadiul în care se va putea deplasa doar în scaunul cu rotile.

    Peste treizeci de doctori renumiți din întregul continent o consultă pe regină, fără să reușească să dea un diagnostic cert. Într-un final, îi este recomandată șederea la clinica doctorului A. Stormer din Dresda. Pe 17 februarie 1938 regina pleacă în Germania să urmeze tratamentul care i-au fost recomandat, timp ce în țară fiul său Carol al II-lea instaurează dictatura regală.

    Probabil simțind că sfârșitul îi e aproape, în luna iulie regina cere să fie adusă înapoi în România, ignorând astfel recomandările tuturor medicilor care susțineau că o călătorie atât de lungă i-ar putea fi fatală. Carol refuză să trimită un avion în Germania pentru a o aduce pe mama sa acasă, așa că aceasta este nevoită să meargă cu trenul. În timpul călătoriei regina nu iese la geam să salute mulțimile de țărani, așa cum îi era obiceiul, lucru datorat probabil stării sale de sănătate precare. Ajunge la Sinaia pe 17 iulie, iar în timpul nopții i se declanșează ultima criză, așa cum notează profesorul Hortolomei. A doua zi dimineață, la ora 5:39, regina este declarată decedată. Astfel, la 45 de ani de la venirea sa în țară, se încheie un important capitol din istoria României, dominat de o femeie puternică, care a știut să aducă speranță și alinare în sufletele românilor în cele mai tulbure timpuri.

Text: Aramă Sofia

Grafică: Cioaca Miruna-Elena