Dacă nu înainte de Hristos, atunci când?

 În timp ce făceam un proiect pentru școală despre teoriile evoluționiste am fost nevoită de circumstanțe să folosesc expresia „înainte de Hristos” și mi s-a părut puțin ironic, vorbind despre știință și divinitate în același context. Apoi m-am gândit la celelalte religii; cei care nu cred în Iisus Hristos sau Dumnezeul pe care îi promovează creștinismul și cum își notează acestea anii, motiv pentru care am ales să scriu despre acest lucru.

În istorie, stabilirea datei a fost foarte importantă, apărând foarte multe variante până să se ajungă la un semi-acord între țările lumii, dar nu a existat niciodată un sistem după care să se ghideze toată lumea. Imperiul Roman a avut desigur propriul lui sistem, stabilind anul întemeierii Romei ca fiind Anul Întâi, eveniment despre care noi considerăm că a avut loc în 753 î.Hr. Imperiul Bizantin și-a început primul an în cel care era considerat anul creației (5509 î.Hr.) și au continuat să numere de atunci. Biserica din Alexandria a considerat Anul Întâi cel care pentru noi acum este 284 A.D. (anno Domini), pentru a coincide cu ridicarea la putere a Împăratului roman Dioclețian. Anii notați cu A.D. erau în funcție de data în care oamenii considerau că s-a născut Iisus. Conceptul de „înainte de Hristos” a fost introdus abia în anul 1627 de către un astronom francez. El a considerat că au avut loc evenimente și înainte de 1 A.D., cea mai ușoară variantă fiind să numere înapoi anii. În această perioadă, un călugăr pe nume Dionysus Exiguus a considerat că sigur trebuie să existe un eveniment mai important de la care să înceapă numărătoarea, astfel, datorită lui, apărând ghidarea după nașterea lui Iisus Hristos.

Calendarul Gregorian, cel pe care îl folosim și noi astăzi, a fost adoptat de către Biserica Catolică în 1582, iar treptat a fost preluat și de celelalte țări și a ajuns să fie considerat „calendarul universal” pentru majoritatea. Totuși, unele țări din Orientul Mijlociu se ghidează după Calendarul Islamic, care este lunar, deci cu 11 zile mai scurt decât cel Gregorian. Acest calendar se mai numește și Hijri, aceasta fiind era folosită de calendar. Acesta începe din anul  622 E.N. (era noastră, aceasta fiind astfel o alternativă de termeni folosiți de persoanele care nu pot sau nu doresc expresia „înainte de Hristos”), an în care Mahomed (întemeietorul Islamului) și adepții săi au călătorit din Mecca în Medina, două dintre orașele sfinte ale Islamului și au înființat prima comunitate musulmană. În vest, această eră se notează de obicei cu A.H. (în latină Anno Hegirae, adică după anul Hijri). Era Hijri se calculează în funcție de Calendarul lunar Islamic, deci nu după Calendarele Julian sau Gregorian, care sunt solare. Astfel, aceasta nu începe în data de 1 ianuarie 1 E.N., ci în prima zi a lunii lui Muharram, care a fost în anul 622 E.N. Echivalentul acestei zi în Calendarul Gregorian este 19 aprilie. Teoretic, anul 2020 E.N. corespunde cu anii 1441-1442 A.H., iar anul 1440 A.H corespunde cu anii 2018-2019 E.N.

Încă din Evul Mediu, Calendarul Ebraic s-a bazat pe  pe calculele rabinilor care încercau să stabilească anul creației, ghidându-se după Biblia Ebraică. În acest calendar, ziua începe la apusul soarelui, astfel, la apusul soarelui în data de 18 septembrie 2020 a început 5781 A.M (anno Mundi, adică anul lumii, anul creației).

Astfel, există multe modalități prin care să notăm anii, iar dacă nu ar fi existat Creștinismul, ar exista două posibilități: încă ne-am ghida după Anul Întâi stabilit de Imperiul Roman, ceea ce ar însemna că acum am trăi în anul 2769 A.U.B (Ab Urbe Condita, de la întemeierea Romei), sau locul Creștinismului ca religie principal ar fi fost ocupat de alta, următoarea cea mai populară în lume, aceasta fiind Islamismul.

Text: Laura Ionașcu