Atentatul ceaușist asupra sediului Radio Europa Liberă

 

În seara zilei de 21 februarie 1981, la ora 21:47, la sediul postului de radio Europa Liberă de la München s-a produs o explozie puternică, ce a spart toate geamurile din cartier, pe o rază de 3 km. Folosind o bombă de 15 kg de Nitropenta (explozibil plastic, de producţie românească), teroristul Carlos Șacalul tocmai comisese un atentat, la comanda Securității regimului lui Nicolae Ceaușescu din România, asupra clădirii postului de radio. Acesta era conceput ca mijloc de propagandă anticomunistă, pentru că reprezenta principala punte de legătură între “populațiile captive” ale Europei aflate sub umbrela sovietică și  lumea occidentală liberă. Din fericire, bomba care a fost plasată lângă un zid al clădirii, nu a omorât pe nimeni. Totuși, au fost grav rănite 8 persoane ce făceau parte din personalul secției cehoslovace al postului Europa Liberă. Acest fapt a fost posibil ca urmare a unei gafe a atentatorilor, care au greșit locația unde trebuia plasată bomba. În plus, trebuie reamintit că Radio Europa Liberă a reprezentat cel mai mare inamic pentru Securitatea română, care a luat o serie de măsuri pentru neutralizarea acţiunilor postului, ajungându-se, la 21 februarie 1981, până la încercarea eliminării fizice a redactorilor secției române, prin organizarea acestui atentat. Încă de la jumătatea  anilor ‘70, Carlos Șacalul a pus bazele unei  grupări teroriste ce avea ca scop  organizarea de atentate în Occident, dar mai ales în Europa de Vest. Ceaușescu l-a contactat numaidecât pe Carlos, ca să rezolve  o „problemă” din America, respectiv să îl asasineze pe fostul șef al spionajului român, Mihai Pacepa, care fugise în Occident în 1978. Teroristul a declinat oferta deoarece se ferea sa meargă în SUA, însă a acceptat  să execute atentatul cu bombă ce viza postul Radio Europa Liberă. Așa se face că atentatul a fost comandat de serviciile secrete române, iar Carlos Şacalul a fost cel care a executat operaţiunea, existând chiar un acord al Securității cu teroristul, în care s-a convenit ca acesta să nu  comită atentate și pe teritoriul României și i s-a promis furnizarea de arme și muniții, pașapoarte false, informații, bani, sprijin logistic etc. Chiar dacă atentatul de la Munchen a fost un eșec, Carlos și oamenii lui au venit de mai multe ori în România, găzduiți de Securitate, aceste contacte fiind un secret de top al regimului condus de Nicolae Ceaușescu.

Redacție:  David Polojan 

Grafică: Caramavrov Tudor

PR: Călin Sofia