Ciuma Dansului

 

     Acest fenomen este unul dintre cele mai cunoscute, dar și cele mai misterioase care a avut loc până acum. Simptomele acestei boli, prezentate în izvoarele scrise, nu au putut să ofere o imagine clară cercetătorilor contemporani din cauza sărăciei detaliilor, dar și din cauza neputinței autorilor de a înțelege bolile din perspectiva medicinei moderne. Ce se stie sigur este că nu a avut loc o singura dată, ci în mai multe secole, de fiecare dată manifestându-se la fel. 

    Au existat, însa, câteva surse, cele mai utile și cunoscute fiind din anul 1021 care spun cum 12 țărani din Kolbig, Germania de astăzi, ar fi dansat cu lunile în jurul unei biserici. În timpul dansului, 4 dintre cei 12 țărani au murit, fiind opriți doar cu ajutorul a doi episcopi și a rugăciunilor localnicilor. Orele continue de dans le induceau participanților o stare de transă și extaz, urmată de un leșin, sau chiar de moartea lor. S-a reușit identificarea unor simptome medicale precise, precum convulsii, dureri de piept, hiperventilație, halucinații.

    Este timpul să știți despre misterioasa epidemie de dans din 1518. Una dintre cele mai ciudate epidemii din istoria înregistrată, a lovit orașul Strasbourg adunând în jur de 400 de oameni care au dansat zile în șir. Dansurile au început în luna iulie, când o femeie pe nume Frau Troffea a început să danseze din senin pe străzile orașului. În prima săptămână i s-au alăturat 34 de oameni, iar după încă trei săptămâni mulțimea a adunat 400 de oameni. Pe măsură ce frica paraliza orașul și membrii elitei disperau, dansul a continuat cu o intensitate fără minte, rareori făcând pauze. Și în scurt timp, cronicile au fost de acord, zeci de oameni mureau de epuizare.

    Explicațiile în legătură cu acest fenomen nu sunt clare, răspunsurile fiind date din mai multe perspective, mai ales din cea medico-psihologică și sociologică. Analizând perioadele în care au avut loc aceste epidemii, s-a descoperit că au existat eșecuri de recortă, multe războaie, dar în special foamete, cauzând sănătatea șubredă și stresul psihologic care afectau populația de rând. Aceste afectiuni le-ar fi produs instabilitatea psihică, făcându-i să izbucnească în crize de dans, de multe ori violente. Atât de violente încat cei afectați de aceste epidemii de dans ar fi reacționat agresiv la refuzul oricărui observator de a li se alătura, ceea ce ar explica participarea oamenilor sănătoși la aceste epidemii din cauze pur recreative.

    După ce dansul public a fost interzis, mania dansului pare să fi dispărut undeva la mijlocul secolului XVII, oamenii revenindu-și treptat. Nu se știe cu siguranță ce a cauzat urgiile dansului. La acea vreme, medicii sugerau că sângele supraîncălzit este de vină, în timp ce alții credeau că dansatorii au fost blestemati ca pedeapsă pentru păcatele lor

Redacție: Sanda Maria

Grafică: Caramavrov Tudor

PR: Sofia Diana Călin