Demolarea Mânastirii Văcarești la voia lui Ceaușescu

            In 2 decembrie 1984 soarta Manastirii Vacaresti, cunoscuta si ca Inchisoarea Vacaresti, este pecetluita, fiind luata decizia de a fi pusă la pamant, dupa o lunga perioada in care a fost lasata in paragina.  Ansamblul architectonic construit intre anii 1716-1736 in stil brancovenesc, constituia unul dintre cele mai importante monumente istorice din Bucuresti.  Aceasta a reprezentat cea mai mare ctitorie domneasca din secolul al XVIII-lea, fiind evaluată de G.M.Cantacuzino drept “testamentul artei traditionale” pentru intreaga Romanie.

            Primul domnitor fanariot din Tara Romaneasca, Nicolae Mavrocordat, a ordonat intemeierea ei incepand cu 1716, fiind amplasata in sud-estul Bucurestiului. Nicolae Mavrocordat urmeaza apoi sa fie ingropat in incinta bisericii in 1730.

            Inca de la inceput acest monument a fost inchinat culturii, in cadrul ei existand o biblioteca imensa, una dintre cele mai complete si importante din Europa acelei epoci, detinand 237 de autori in anul 1723.

            In 1848, armata rusa va adduce detinuti revolutionary ce paricipasera la Revolutia Romana din 1848, printre care personalitatiile: Liviu Rebreanu, Tudor Arghezi si Ioan Slavici.

            In perioada comunismului, a existat o scurta incercare de restaurare, care dupa cutremurul din 1977 va fi oprita.

            Exact in data de 2 decembrie 1984 este luata decizia ce pune in miscare demolarea Manastirii Vacaresti. Nicolae Ceausescu impreuna cu Elena Ceausescu si Patriarhul Iustin Moisescu viziteaza santierul oprit al Manastirii. Din frica de a nu fi mutat sediul Patriarhiei la Vacaresti, Patriarhul refuza transformarea sa in Institut Teologic pana la finalizarea renovarii. Drept urmare, Nicolae Ceausescu ia decizia de a demola Manastirea.

            Multi intelectuali s-au opus acestei decizii, nume mari precum Geo Bogza, Mihail Șora, Dinu C. Giurescu, Constantin Noica, Grigore Ionescu, Răzvan Theodorescu si Peter Derer semnand un memoriu pentru salvarea manastirii, voia lor nu a fost ascultata., demolarea oficial incepand in toamna anului 1985. Odata cu ea, chiar si dealul pe care se afla a fost total distrus.

            Inaintea demolarii sale, scene din filmul "Noi, cei din linia întâi", regizat de Sergiu Nicolaescu, vor fi filmate in incinta manastirii, ce totodata are efectul nefericit de a afecta crucea de marmura a unuia dintre ctitorii manastirii; cea a lui Constantin Mvrocordat.

            Astfel, ziua de 2 decembrie este marcata de o decizie tragica si de punerea in mers a distrugerii unuia dintre cele mai importante monumente istorice ale Romaniei.