Domnița Clara și încercările sale de convertire la catolicism


            
Alexandru Basarab (domnie 1330-1364) a avut două soții de-a lungul vieții sale, pe Maria și pe Clara. Acest articol va urmări să facă cunoscute încercările celei din urmă domnițe de a propaga în Țara Românească doctrina catolică, considerată eretică la momentul respectiv.

           Este importantă o scurtă descriere a originilor Clarei. Aceasta făcea parte din neamul banilor unguri de Severin, conți de Doboka. Era fiica lui Ion, care la rândul său a fost fiul cel mare al lui Ștefan Mikud, un ban Severin care ajunsese rege pe un domeniu întins și care le-a lăsat moștenire celor patru fii ai săi domeniul Dăbăcești. Având în vedere cele menționate anterior, căsătoria acestei domnițe cu voievodul Țării Românești însemna consolidarea neamului său, dar și o metodă prin care Papa ar fi propagat catolicismul pe întinderea acestui teritoriu.

Fiind o femeie pioasă și aflându-se în strânse legături cu Papa și cu regele Ungariei, și-a petrecut viața de doamnă de la Curtea de Argeș încercând să își convertească soțul, fiul vitreg, Vladislav, poporul la principiile catolicismului. În ciuda strădăniilor sale, a reușit să o catolicească doar pe Ana, una dintre fetele sale.


Un alt succes în această privință a fost convingerea sau poate silirea lui Vladislav să aducă un episcop catolic în Țara Românească pentru a sfinți biserici și altare, pentru a ierta păcate, în urma pactului dintre acesta și regele Ungariei. Papa, auzind cele înfăptuite, decide să îi scrie o scrisoare voievodului Vladislav prin care îl îndemna să se roage în spiritul catolicismului, afirmând că doar cu ajutorul acestei credințe îl va bucura pe Dumnezeu. Pentru a răspunde acestor afirmații, voievodul decide să înființeze la Severin o a doua metropolă română ortodoxă. Papa și Clara au fost cu siguranță dezamăgiți de acest deznodământ, însă scrierile istorice nu ne oferă o descriere  a ce s-a întâmplat în cele ce au urmat.


Din nefericire, toată luptele purtate de această doamnă nu s-au soldat cu un rezultat concret, dar este o parte a istoriei pe care o putem urmări cu interes datorită conflictelor confesionale de pe teritoriul românesc ale perioadei respective.




Redactor: Sintedujean Dalia

Grafică: Cioacă Miruna-Elena

PR: Cazacu Maria-Lavinia


Comentarii

Postări populare