Drepturile femeilor, o problemă istorică



În istorie, despre drepturile femeilor a început să se vorbească abia în secolul XIX-lea, multumita dezvoltarii politice, sociale si culturale recente. Gandirea iluminista si dezvoltarea conceptului de drept al omului, și proclamarea, în timpul Revoluției Franceze, a Declarației Drepturilor Omului și ale Cetățeanului au fost doua repere deosebit de importante care au condus la discutii si despre libertatea femeilor. In primele decenii ale secolului XX-lea,  mișcările care au apărat cauza femeilor s-au structurat și afirmat progresiv.  Evoluând diferit, în funcție de spațiul geografic, de specificul național, de originile intelectuale și de influența diferitelor curente politice, de modul de acțiune și formele de organizare, discursul feminist s-a manifestat în această epocă ca o mișcare cu revendicări variate, în special pentru dreptul la vot ameliorarea condițiilor de muncă și dreptul la educație al femeilor.

Pana in anii 80 ai secolului trecut,miscarea pentru drepturile femeii a avut ca scop principal denuntarea inegalitatilor si reasezarea in discutie a rolului femeii in societate.Astfel, dupa 1990,reformele initiale au fost incluse  în sistemele juridice și aparțin domeniului convențional al drepturilor omului, mișcările feminist aduc in vedere un ansamblu larg si variat de obiective: egalitate profesională,libertate sexuală, ameliorarea situației femeilor, în special a femeilor vulnerabile, dreptul de a dispune de propriul corp. În septembrie 1995, 189 de țări se angajau să adopte măsuri privind rezolvarea chestiunii drepturilor femeilor în direcția egalității de gen. Programul – intitluat Platforma de Acțiune de la Beijing – urmărea 12 direcții prioritare, precum violența împotriva femeilor, educația și formarea profesională a femeilor, egalitatea de șanse etc. Pe scurt, statele semntare se angajau să elimine legile discriminatorii pe bază de sex.

Insa, exista legi precum cea din Sudan legi ce au la bază fie motive religioase, fie motive culturale, care demonstrează că există în continuare o problemă a drepturilor femeilor. Unele dintre cele mai dure, nedrepte si controversate legi impotriva femeilor sunt: Femeile nu au voie să conducă, Răpirea femeilor (in Liban, un bărbat care răpește sau violează o femeie nu este judecat dacă se căsătorește cu victima), Bărbații trebuie să aprobe locul de muncă al femeii, Imposibilitatea divorțului(in Israel, căsătoriile și divorțurile cad sub incidența legii rabinice, potrivit căreia divorțul poate fi cerut doar de către soț), Dreptul la moștenire, restricționat.

In societate, femeile sunt mai puțin reprezentate și în pozițiile de conducere din diferite domenii: politică, economie, știință și cercetare. Numai 7,5 % dintre președinții consiliilor de administrație și 7,7 % dintre directorii executivi sunt femei.

In istorie, diferite femei au ridicat lumea prin propria putere, precum: Elisabeta I, Imparateasa Wu Zetian, Ecaterina a II-a, Maria Tereza a Austriei, Regina Victoria, Indira Ghandi, Margaret Thatcher si multe altele.

Drepturile femeii reprezintă o parte inalienabilă a drepturilor omului. Măsurile de promovare a egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi au început sa se dezvolte din ce in ce mai bine cu trecerea timpului.

Text: Mocioaca Antonia
Grafică: Cioaca Miruna
PR: Anescu Alice

Comentarii

Postări populare