Povestea japonezului care a continuat să lupte 30 de ani după sfârşitul războiului

 

  Soldatul japonez Hiroo Onoda a devenit celebru pentru determinarea de care a dat dovadă, continuând să lupte aproape trei decenii după încheierea celui de Al Doilea Război Mondial. 

   Onoda și-a început carieră militară în anul 1941, în cadrul academiei Nakano. Astfel, a deprins tehnici de colectare a informațiilor și a învățat cum să poarte lupte de gherilă, devenind un bun ofițer de spionaj. Pe 26 decembrie 1944 a fost trimis într-o misiune în Insulele Filipine, cu ordine clare să nu se predea indiferent de circumstanțe. Deoarece japonezii n-au reușit să distrugă pistă aeriană de pe insula, forțele americane și filipineze au capturat teritoriul în februarie 1945, iar majoritatea soldaților japonezi au fost uciși sau capturați. 

   Cu toate acestea, Onoda și alți trei soldați au reușit să fugă și să se ascundă în junglă, continund să ucidă filipinezi. În octombrie 1945, au găsit o foaie care îi îndemna să oprească atacurile, deoarece războiul se terminase. Onoda a interpretat-o, însă, că pe un truc al armatei americane. Anii au trecut, iar cei patru soldați au continuat să primească scrisori, însă nu au abandonat lupta. 29 de ani mai târziu, în 1974, Onoda, singurul rămas în viață, s-a întâlnit cu un student japonez, care l-a ajutat să ia contactul cu fostul sau general, Maiorul Taniguchi. Acesta l-a înștiințat că războiul se terminase și că Japonia pierduse. Abia atunci, în dată de 10 martie 1975, Hiroo Onoda și-a predat sabia de samurai și a decis să iasă din junglă.

   S-a întors în același an în Japonia, unde a fost primit că erou național. A fost surprins să vadă, însă, că majoritatea virtuților tradiționale japoneze, precum patriotismul, se pierduseră. A decis să se mute în Brazilia, unde s-a căsătorit, iar în 1974 a publicat autobiografia intitulată "No Surrender, My Thirty-Year War". Totuși, odată ce a aflat de cazul unui adolescent japonez care și-a ucis părințîi, Onoda a devenit mai preocupat de starea țării sale, în care s-a reîntors în 1984 pentru a înființa o școală a cărei misiuni era de a ajută tinerii să devină cetățeni mai disciplinați și mai buni. În mai 1996, Onoda s-a întors în Filipine și a donat 10.000 de dolari școlilor locale pentru a își compensa acțiunile. 

Text: Polojan David 

Grafica: Cioaca Miruna