Aventurile
necunoscute ale lui Nicolae Ceaușescu
Dacă există un lucru pentru care
Nicolae Ceaușescu poate fi admirat este persistența sa, privind perspectivele politice,
declarându-se de la 15 ani până la deces drept un socialist. Astfel, chiar din
tinerețe a fost „un membru activ” al aresturilor din cauza aderării la o formațiune
politică ilegală și din cauza împrăștierii propagandei comuniste. A petrecut
doi ani la faimosul penitenciar Doftana ca mai târziu să fie închis din nou încă
patru ani și șapte luni în diferite locații, perioadă în care l-a cunoscut și
pe Gheorghe Gheorghiu-Dej. Chiar datorită acestei dedicări admirabile, dovedită
prin sacrificarea celor mai frumoși ani ai tinereții în cinstea opiniilor
politice, s-a văzut, urcând repede în ierarhia partidului socialist, culminând în
1965, când a ajuns la conducerea României.
Există, totuși, posibilitatea ca
el să nu fi ajuns deloc in poziția aceea, deoarece în data de 4 noiembrie 1957
a participat într-un accident aviatic în drumul său spre Moscova, împreună cu
delegația PMR-ului (Partidul Muncitoresc Român), cu onoarea de a participa la
festivitățile organizate cu ocazia împlinirii a 40 de ani de la Revoluția Bolșevică.
Avionul în care au fost aduși în URSS avea să se prăbușească din cauza unei
erori a echipajului și a condițiilor meteo nevaforabile, care au dus la rănirea
ușoară a lui Nicolae Ceaușescu, dar care au dus și la decesul a patru persoane,
printre care ministrul propagandei în regimul lui Dej.
Scăpând de această întâmplare
periculoasă, acum avea cale directă către vârful partidului și, odată ajuns la
conducerea țării, a reușit să-și creeze propria funcție de președinte
propriu-zis al Republicii Socialiste Române, atribuindu-și-o la o ceremonie nu
mai puțin extravagantă decat cele regale în 1974. Aceasta s-a remarcat nu doar
prin splendoarea ei, ci și prin confecționarea și dăruirea unui sceptru replică
aproape identic cu cel al lui Ferdinand I, pe care era inscriptionată stema țării
în loc de cea a familiei regale. Fotografia ce imortaliza acest moment a făcut
mare vâlvă la nivel mondial, Nicolae Ceaușescu inaugurându-și prezidenția
„modernă” cu tocmai unul dintre marile simboluri ale monarhiei. Astfel,
pictorul faimos Salvador Dalí decide să îi transmită un mesaj ironic prin
intermediul unei telegrame, în care îi spune: „Apreciez profund actul
dumneavoastră istoric de instituire a sceptrului prezidențial”, însă gluma lui
nu a fost înțeleasă la București și a fost publicată în ziare. Datortiă acestui
moment, Ceaușescu nu s-a despărțit de sceptrul său prezidențial până la moarte,
păstrându-l în biroul sediului Comitetului Central, actualul Palat al
Ministerului de Interne.
Câțiva ani mai târziu, în 1978,
soții Ceaușescu și-au continuat numeroasele vizite din jurul globului, ajungând
în luna iunie al acelui an chiar în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei
de Nord. Englezii își doreau o nouă piață de desfacere, căci firmele
occidentale încă erau interesante în România, dar soții Ceaușescu erau interesați
doar de dezvoltarea industriei aeronautice. Totuși, cum avea să se dezvăluie
mai târziu, toată vizita de trei zile a fost un mare moment tragicomic, care a
scris titlul ziarelor din occident. Lipsa de etichetă a soților Ceaușescu și
comportamentul lor pur și simplu bizar au adeverit avertizările președintelui
francez Valery Giscarad d’Estaing asupra vizitei, regina creându-și o imagine
dezgustătoare față de conducătorii României. Recunoaște mai târziu că într-o
dimineață a acelei vizite, când iși plimba câinii în grădina Palatului
Buckingham și i-a văzut apropiindu-se din directia opusă s-a ascuns după un
tufiș pentru a-i evita. Dar ce au facut atât de rău încât să stârnească acest
sentiment în inima reginei? Încă de dinainte să calce pe pământ străin, Elena C.
a încălcat vestimentația potrivită acestei întâlniri, mai exact purtând pălăria.
În timpul drumului cu caleștile regale către palat, o mulțime de oameni au fost
prezenți, precum Regele Mihai I, care declară mai târziu : „Ce am simțit să-l
văd pe Ceaușescu cu Regina, în caleașcă acolo la Londra... nu mai știam ce să
mai cred! Dacă am ajuns în așa un hal, că până și în Anglia să trebuiască să se
facă lucruri din astea, nu puteam să concep asemenea lucruri”, iar alții țineau
pancarte cu mesaje anti-comuniste pe ele. Odată ajunși la palat, comportamentul
soților s-a înrăutățit, traducătoarea acestora recunoscând că: „Aveam impresia
că sunt posedați de un demon care îi impinge la marginea nebuniei”, aceștia
abuzând staff-ul palatului și incepând să-și însușească din ce în ce mai multe
obiecte de valoare ușor de luat din camera unde au stat. Nu au încetat nici la
unul dintre dineurile oficiale, unde Elena C. refuză atât să renunțe la unul
dintre accesoriile ei la masă, etola de vizon, cât și ordinea așezării la masă,
astfel restabilind-o personal. Regina Elisabeta a II-a îi spune regelui Mihai I
de sentimentul ciudat, neplăcut pe care îl avea când îl privea de la balcon pe
Nicolae Ceausescu și pe alți oficiali români plimbându-se prin grădina
palatului.
Conducătorul României dintre anii
1965 și 1989 este în mare parte ținut minte pentru greșelile sale colosale în
conducerea unui stat cu un potențial atât de mare, însă aceste întamplări sugerează
nivelul la care se afla Nicolae Ceaușescu.
Text: De Secara Victor-Cristian
PR: Popescu Cristina
Comentarii
Trimiteți un comentariu