Lady Jane Grey


    Cunoscută și ca Regina celor nouă zile, Lady Jane Grey este monarhul uitat și trecut cu vederea al Angliei, din cauza domniei sale scurte. Cel mai probabil mulți au văzut-o întâmplător, mai precis în pictura lui Paul Delaroche din 1833, unde aceasta este executată. Deși mulți nu îi dau importanță, povestea ei este una impresionantă, dar plină de teroare și nefericire.

    Lady Jane Grey este prima fiică a lui Henry Grey, Primul Duce de Suffolk, și a lui Frances Brandon. Locul nașterii nu este știut cu exactitate, în trecut crezându-se a fi Leicestershire (octombrie 1537), însă, de curând, studiile atestă Londra ca fiind orașul său natal (mai 1537). A fost învățată încă de mică limbi precum latina, greaca și italiana. A preferat dintotdeauna studiile academice în loc de activitățile uzuale din înalta societate, precum petrecerile, dansul și țesutul. Mai presus, a devenit rapid pasionată de religia anglicană, introdusă nu cu mult timp în urmă de Henric al VIII-lea. În februarie 1547, Jane s-a mutat cu Thomas Seymour (unchiul lui Edward al VI-lea) și Katherine Parr, a 6-a soție a lui Henric al VIII-lea, rămasă văduvă în urma morții lui din 1547. A fost o perioadă prielnică din viața sa, mutarea dovedindu-se a fi una care i-a oferit educația înaltă de la curte. A trăit cu ei până în 1548, până când Katherine a murit în timp ce năștea. Deși Thomas Seymour și-a dorit să trăiască cu fata de 11 ani în continuare, acesta a fost arestat, printre altele și pentru că a produs-o pe Lady Jane Grey ca posibilă mireasă pentru rege, iar fata a trebuit să se întoarcă la Bradgate, casa părinților ei. 

    Odată cu 25 Mai 1553, viața ei s-a schimbat, marcând începutul său ca fiind doar un pion în planurile altora, deoarece a fost dată în căsătorie Lordului Guildford Dudley, fiul Ducelui de Northumberland, Lordul Președinte al Consiliului Regelui, pe atunci unul dintre cei mai puternici oameni din țară. A fost căsătorită la Durham House, odată cu surorile ei.

    Între timp, ar trebui să vorbim și de ce se întâmplă la palatul regal și ce legătură are Lady Jane Grey cu una din cele mai cunoscute dinastii, cea a Tudorilor. Henric al VIII-lea, cunoscut pentru numeroasele sale căsnicii (cele 6), nu a fost singurul copil al tatălui său, Henric al VII-lea, el având încă 7, printre care și Mary Tudor, Regină a Franței (1541-1515). Ea a avut-o pe Frances Grey, mama lui Jane, acest fapt făcând-o pe Jane strănepoata lui Henric al VIII-lea și verișoara lui Edward al VI-lea, fiul lui Henric al VIII-lea. Astfel, stabilind relațiile lui Jane cu monarhul conducător în perioada aceea, mai precis Edward, rămâne întrebarea: de ce a urcat pe tron?

    După moartea lui Catherine de Aragon și a lui Anne Boleyn (prima și a doua soție a lui Henric VIII), monarhul a decis să le declare pe fiicele sale, Elizabeth I și Mary I, ilegitime, din cauza nașterii lui Edward. Însă, în 1544, legea succesiunii a fost schimbată de către Henric al VIII-lea, acordându-le dreptul la tron în eventualitatea decesului fiului său sau în cazul în care acesta nu avea moștenitori. În plus, le-a adăugat în linia de succesiune și pe sora sa, Mary, Regină a Franței, și pe nepoata sa, Jane. În 1553, Edward al VI-lea a schimbat ordinea succesiunii chiar înainte de moartea sa, lăsând-o pe Lady Jane Grey moștenitoarea tronului englez, deoarece nu a vrut să o lase pe sora sa vitregă, Mary I, care era catolică, să readucă țara la această religie.

    Pe data de 6 iulie 1553, Edward al VI-lea moare la vârsta de doar 15 ani, urmând că decesul să fie anunțat abia pe data de 9, iar Lady Jane Grey proclamată oficial regină a Angliei, Franța și Irlanda abia pe data de 10 iulie, refuzând vehement să-și numească soțul rege.

    Ducele de Northumberland, tatăl soțului lui Jane, avea acum un singur scop ca să își asigure puterea, să o captureze pe Mary I, astfel încât să nu câștige influență și putere. Pe data de 14 iulie a trimis trupele către Anglia de Est, unde se afla Mary I, ca să câștige suport. Acțiunea nu a durat mult, întrucât pe data de 19 iulie, Consiliul Regal a schimbat taberele și au numit-o pe Mary I monarhul de drept al țării. Se spune că această schimbare de planuri a fost făcută datorită suportului care creștea alarmant de repede, dar nu există dovezi clare. A urmat capturarea și întemnițarea lui Lady Jane Grey, a soțului ei și a Ducelui de Northumberland, cu executarea imediată a ducelui, în data de 22 august 1553. În septembrie, Mary I a fost proclamată succesorul de drept al tronului, iar Jane făcută uzurpatoare.

    Lady Jane Grey, alături de soțul ei, doi frați ai lui și fostul arhiepiscop de Canterbury, Thomas Cranmer, au fost condamnați pentru înaltă trădare pe data de 13 noiembrie 1553 și li s-a ordonat executarea. Executarea lui Jane a fost amânată, însă faptul că tatăl ei, Henry Grey, alături de 2 frați de-ai acestuia au fost implicați într-o rebeliune împotriva planurilor de căsătorie a reginei cu regele Filip al Spaniei, au semnat sentința oficială a tinerei fete în vârstă de doar 17 ani. 

    Lui Jane i s-a dat timp 3 zile să aleagă religia catolică, astfel încât să se salveze, însă a refuzat. Pe data de 12 februarie 1554, a fost executată la Tower Green, nu înainte să facă un discurs despre inocența sa și să recite Psalmul 51. 

    Pictura menționată mai sus arată momentul de dinainte de execuția sa, în care încearcă să găsească locul unde să-și așeze capul, confuză și pierdută din cauza eșarfei legate la ochi.


    Text: Ioana Tocaciu

    Grafică: Caramavrov Tudor

    PR: Tarbu Mihai Cristian

Comentarii

Postări populare