Gnosticismul

   

   În 1945, într-un deșert al Egiptului de Sus, doi fermieri descoperă în regiunea Nag Hammadi un recipient cu 13 codice. Inițial, aceștia au căutat să le vândă pe piața neagră, însă în scurt timp ele au căzut pe mâinile cercetătorilor. Conținutul lor, cunoscut astăzi sub numele de Biblioteca de la Nag Hammadi, a scos la lumină o ideologie până atunci sumar cercetată, numită gnosticism.

 Termenul provine din Grecia Antică (γνωστικός - gnōstikós), derivând din cuvântul gnosis care înseamnă cunoaștere. Gnosticismul apare în jurul secolului al II-lea d. Hr., în timpul perioadei proto-creștine. Acesta poate fi clasificat mai curând drept un curent de idei care a influențat puternic dezvoltarea anumitor facțiuni religioase. La rândul său, gnosticii au preluat numeroase idei din realismul platonic. Gnosticii s-au pliat pe diferite religii precum creștinismul sau zoroastrismul.

   În zona Mării Mediteraneene, unde a luat naștere gnosticismul creștin, Părinții Bisericii (cei care au pus bazele teologiei si ideologiei creștine) au militat împotriva gnosticilor. Un exemplu este lucrarea Episcopului Iranaeus, intitulată ,,Impotriva tuturor ereziilor". De fapt, datorită apariției gnosticilor, acești teologi au pus bazele conceptului de ortodoxie - erezie. Astfel, Părinții Bisericii, care propovaduiau calea cea dreaptă, au clasificat gnosticismul drept eterodox.

   Unul dintre principalele motive pentru discreditarea gnosticilor era concepția lor asupra divinității - în perspectiva lor, divinitatea creatoare a lumii materiale (Demiurgul) era separată de cea atotputernică și pură din care s-a desprins Demiurgul; pe scurt, divizau notiunea de divinitate. Alte motive ar fi încercarea lor de a implica femeile in ordinea religioasă sau faptul că puneau mai presus ascensiunea individuală, decât cea a comunității - un gnostic trebuia să studieze si să descopere de unul singur pentru a fi pregatit în ascensiunea către stadiul de divinitate. În ciuda acestor diferențe, gnosticii creștini erau botezați și luau parte la Euharistie.

Text: Iliescu Teodora

Grafica: Paunoiu Cristian