„Închide ușa, mă trage curentul!”

 

   Țara noastră are o cultură foarte bogată. De la tradițiile specifice fiecărei zone, până la o istorie bogată, plină de bătălii legendare și caractere puternice. Un alt element interesant al conștiinței noastre naționale sunt superstițile. Fiecare român și-a văzut măcar o dată părinții sau bunicii făcând lucruri neobișnuite care se dovedeau a fi superstiții.

   Suntem un popor care se teme de curent. Dar oare există curentul cu adevărat? „Curentul”, conform dex-ului este un fenomen fizic ce constă într-o mişcare a aerului dintr-un loc în altul datorită unei diferenţe de temperatură sau presiune. Deși, în această situație putem lua în considerare și efectul Placebo, curentul are o anumită influență asupra corpului uman. Când corpul uman este expus la frig el îşi creşte temperatura, de multe ori prin vasoconstricţie periferică. Curios este că până şi o simplă aplicare a unui obiect rece lombar poate declanşa vasoconstricţia căilor aeriene superioare. Cercetătorii de la Cardiff University au testat ipoteza conform căreia prin răcirea picioarelor a 90 de subiecţi sănătoşi (la aceştia s-a adăugat un lot control de 90 de persoane) se pot declanşa simptomele răcelii comune, experiment ce le-a dovedit teoria.

   Babele de martie, 9 la număr, sunt o tradiție frumoasă de primăvară care vine de la români. De pe 1 pana pe 9 martie fiecare își alege o zi, sau mai bine zis o babă, și așa cum va fi vremea în acea zi așa va fi și anul care începe de atunci  pentru omul respectiv. Folclorul popular românesc asociază cele nouă zile de pe 1 Martie până pe 9 Martie cu povestea Babei Dochia. Se spune că Baba Dochia avea un fiu pe nume Dragobete care s-a căsătorit împotriva voinței sale. Pentru a se răzbuna pe nora sa, într-o zi de iarnă, Baba Dochia i-a oferit un ghem de lână neagră și a trimis-o să îl spele în râu până când acesta va deveni alb. Povestea spune că fata a reușit să albească lâna cu ajutorul unei flori roșii oferite de Dumnezeu. Când fata se întoarce acasă, Baba Dochia se înfurie crezând că este primăvară, deoarece doar Mărțișor îi putuse oferi o floare fetei. Pornește îmbrăcată în nouă cojoace în căutarea primăverii. Pe parcursul călătoriei, soarele puternic o face să-și scoată rând pe rând cele nouă cojoace pe care le purta, până rămâne fără nici unul. Vremea se schimbă brusc și Baba Dochia îngheață.

 Conform folclorului românesc, fetele nemăritate își pot pune busuioc sub pernă ca să își viseze ursitul, la anumite sărbători precum: Boboteaza, Sânzienele sau Sfântul Andrei. De Bobotează, o altă metodă de a-ți vedea alesul este să îți legi pe inelar un fir de ață roșu 

   Din bătrâni se spune că fetele care alunecă pe gheaţă şi cad în această zi se vor mărita sigur până la sfârşitul anului. La fel și băieții care alunecă și cad pe gheață.

  În ziua de Bobotează nu se spală rufe, fiindcă toate apele sunt sfinţite, şi nu se dă nimic cu împrumut, ca să nu se lege vrăjile de tine.

   Alte superstiții de care am aflat ”din moș strămoș” sunt: să nu mănânc din poală, deoarece îmi mănânc norocul, să nu stau pe colțul mesei pentru că nu mă voi căsători, să nu fluier înăuntru, deoarece aduce ghinion.

  Există multe tradiții și leacuri bătrânești care provin din surse legitime și care i-au trecut pe bunicii noștrii prin multe momente grele. Cu toate acestea, unele superstiții sunt doar atât - superstiții. Cu toate acestea, sunt o parte interesantă din cultura noastră, ca un fel de glumă pe care doar românii o știu, ceva ce ne unește. Fie că decizi să crezi în aceste superstiții sau nu, vă sfătuiesc pe toți să vă feriți de curent și să nu fluierați înăuntru!

Text: Angelusiu Simina

Grafica: Cioaca Miruna