Marea piramida a lui Kheops
La fel că tatăl său, Kheops a domnit probabil 23 sau 24 de ani, intre 2589-2566. Potrivit unor inscripții in piatra din Wadi Maghara acesta pare că a inițiat campanii militare în peninsula Sinai. Prezența trupelor sale în această regiune ar fi avut ca scop atât supravegherea beduinilor cât și exploatarea zăcămintelor de turcoaze. Totodată, inscripțiile de la Assuan indica faptul că regele avea interese și în sudul extrem al țării, cel mai probabil exploatarea granitului roșu de se găsea în zona.
De departe însă cea mai mare realizarea a lui Khufu a fost crearea celebrului sau monument ce avea să fie recunoscut că prima dintre cele Șapte Minuni ale lunii antice, fiind și singura care s-a păstrat până în prezent: Marea Piramida de la Gizeh. La origine înaltă de 146,6 m (Acum doar de 137,5m , deoarece și-a pierdut cei 9,1m din vârf ), a fost, până în secolul al XIX-lea d.Hr., cea mai înaltă clădire construită vreodată, un record important deținut de un arhitect antic egiptean pentru 4500 de ani.
Nu se știe de ce a vrut Kheops la amplasamentul funerar al tatălui său de la Dahshur, sau chiar la cel al predecesorilor săi de la Saqqara. Este suficient să știm că a făcut-o și că și-a ales o întindere de pe platoul Gizeh (la sud vest de Cairo de astăzi) pentru construirea noii piramide. Lucrarea sa pare să fie prima de pe acest amplasament ceea ce face să fie ciudat faptul că acesta nu și-a ales cel mai înalt punct de pe platou pentru ea. Astfel, zona a fost aleasă de succesorul său Khefren, având să producă iluzia optică ca Piramida sa ar fi mai înaltă decât cea a lui Kheops, deși în realitate are 136,4m.
Kheops și-a canalizat toate eforturile spre crearea unii monumente unic, mai degrabă decât a mai multor piramide diferite cum s-a remarcat la unii dintre predecesorii săi. Că și constituțiile anterioare, Marea Piramida a suferit mai multe schimbări în privința aranjării sale interne, dar structura și dimensiunile sale externe par sa fi fost stabilite încă de la început.
Cu toată măreția ei, Marea Piramida este totuși încă o enigmă. Herodot a citate câteva cifre de la preoți: construcția drumului de acces dinspre templul din vale către cel mortuar a durat 10 ani, 20 de ani constituirea piramidei, iar costul total a fost în jur de 1600 de talanți de argint, sau puțin peste 7,5 milioane de dolari la cursul actual al argintului brut.
Mai mult decât atât, nu știm exact cum a fost construită. Teoriile in acest sens diferă, de la folosirea unei rampe lungi care s-ar fi intins până în desert, lungită și înălțată continuu pe măsură ce piramida se înălța până la o rampa care se înalță în spirală in jurul piramidei, urmând traiectoria ascendentă. Cu toate acestea niciuna nu este suficient de satisfăcătoare pentru istorici, acestea fiind lipsite de suport practic într-un fel sau altul. Herodot spune că ar fi fost clădită că un șir de terase, ridicând blocurile de piatra pe toate cele patru fețe laterale simultan, folosind "mecanisme construite din scânduri subțiri". Aceasta abordare a fost testată cu oarecare succes de Peter Hodges, un măiestru constructor, ceea ce face că această teorie sa fie mai convingătoare decât celelalte.
Dispunerea internă a piramidei indica minimum două schimbări în plan pe timpul construirii. Inițial, trebuia să fie o camera mortuară la adâncime, sub suprafața platoului. Planul acesta a fost modificat , incluzând in locul ei o camera mică, acum cunoscuta in mod eronat drept Camera Reginei (și lăsată neterminata) in corpul piramidei, la aproximativ 15 metrii deasupra solului. Explorările din 1993, cu o micuță camera controlata de la distanță, spre tunelul sudic "de aerisire" dinspre Camera Reginei a scos la iveală o ușă mica, închisă cu zăvoare metalice. Cu toate acestea accesul a fost imposibil, fiind vorba de un tunel cu latura de doar 20,25 centimetrii.
Ultima modificare a fost pentru construirea Marii Galerii, înaltă de 8,5 metri și închisă cu acoperiș boltit, care duce în sus, spre pasajul orizontal, pătrunzând în Camera Regelui, in inima piramidei. Aici, la capătul vestic al încăperii a fost plasat un sarcofag de granit, cioplit dintr-un singur bloc de granit de Assuan. Sarcofagul trebuie sa fi fost pus în acel loc înainte că încăperea sa fie acoperita cu noua lespezi plate de granit, fiind cu 2,5 metrii prea lat pentru a trece prin intrarea coridorului ascendent.
In jurul Mării Piramide, in principal pe latura vestica, erau plasate mormintele curtenilor, care sperau să își servească regele și in viața de apoi. Pe latura estică sunt trei piramide auxiliare, ale reginelor Egiptului, soțiile lui Kheops. Doua descoperiri remarcabile au fost făcute și în vecinătatea piramidei: prima, realizată în 1925 pe latura estică, aproape de drumul de acces, a fist mormântul mamei sale, regina Hetep-Heres, iar a doua, scoasă la iveală în 1954, aproape de fațadă sudică, este o barca din lemn intacta
Text: Ghiondea Ana
Grafician: Paunoiu Cristian
Comentarii
Trimiteți un comentariu