Omul care și-a lăsat toată averea științei

 

De la începutul secolului XX și până astăzi, premiul Nobel reprezintă unul dintre cele mai prestigioase premii ce pot fi acordate. Astfel, când auzim despre Alfred Nobel, gândul ne zboară la averea sa imensă ce contiuă să finanțeze premiile,însă acesta a fost, pentru cea mai mare parte a vieții sale, văzut drept inventatorul dinamitei, uneia dintre cele mai distrugătoare arme.

Nobel s-a născut în Suedia în 1833 și a fost al treilea fiu al lui Immanuel Nobel, un reputat om de știință și inventator al vremii, fiind descendent al celebrului savant suedez Olof Rudbeck. Confruntându-se cu falimentul, familia Nobel s-a mutat în 1842 în Rusia, după ce Immanuel înființează în St. Petersburg o companie de echipament militar. Aici, copiii au parte de o educație bună, fiind fluenți în mai multe limbi și având cunoștințe în toate domeniile.

Fascinat încă de mic de explozibili, Alfred Nobel, călătorește prin lume, aprofundându-și studiile în chimie. În SUA, acesta lucrează sub îndrumarea profesorului John Ericsson, cel care a conceput și proiectat nava blindată USS Ironclad, care a devenit faimoasă în timpul Războiului Civil American.La Paris a avut șansa să lucreze în laboratorul renumitului chimist francez Théophile-Jules Pelouze unde îl întâlnește pe tânărul chimist italian Ascanio Sobrero, care cu trei ani în urmă inventase nitroglicerina, un lichid exploziv deosebit de puternic, însă foarte instabil.

În 1852, după falimentul companiei tatălui său odată cu sfârșitul Războiului Crimeei, Alfred se întoarce în Stockholm, unde continuă să studieze nitroglicerina, în speranța de a descoperi o modalitate de a îi conferi stabilitate și a putea fi folosită în siguranță. Experimentele sale conduc la un accident tragic, în care fabrica sa explodează și ucide 6 persoane, printre care și pe fratele său mai mic.

În 1862, Alfred Nobel anunță invenția dinamitei, un explozibil la fel de puternic ca și nitroglicerina, dar mai rezistentă la șocuri mecanice, facilitând folosirea ei în mai multe domenii.Pentru a putea declanșa explozia, savantul suedez a brevetat un detonator bazat pe aprinderea unui fitil.

Deși a devenit celebru în epocă datorită dinamitei, Alfred Nobel s-a îmbogățit în urma inventării unui alt explozibil, gelinita, mult mai puternic decât cel precedent.

În anul 1888, a murit Ludvig Nobel, fratele lui Alfred. Un ziar francez a făcut o confuzie între cei doi și a publicat din greșeală necrologul lui Alfred Nobel, în care savantul suedez era condamnat pentru invențiile sale, cu titlul „Negustorul Morții a murit - Dr. Alfred Nobel, care s-a îmbogățit descoperind mijloace fără precedent de a ucide alți oameni, a murit ieri”. Inventatorul declara că intenția sa nu a fost de a crea o armă, având în minte utilizările dinamitei în industria minieră și cea de construcții.

La numai un an înainte de moartea sa, pe 27 noiembrie 1895, savantul anunță public dorința sa de a crea premiul ce-i va purta numele, averea sa imensă urmând a servi drept fondul din care sa fie acordat.Ulterior premiul a fost divizat pe domenii precum literatură, fizică, chimie și medicină.

Averea sa a fost evaluată la 31.225.000 coroane suedeze – circa 250 milioane de dolari americani la valoarea de azi. Începând din 1901 a început să se acorde celebrul premiul. Acesta constă din: o medalie, o diplomă și o sumă de bani.

Astfel, Alfred Nobel inventatorul a ceea ce poate fi considerată baza celor mai puternice arme din zilele de astăzi, rămâne cunoscut în istorie în principal pentru contribuția sa imensă la recunoașterea eforturilor oamenilor de știință  din toată lumea. Se poate considera oare, că „păcatele” sale sunt uitate?

text Vlaston Mara

grafica Bogza Ilinca