Statuia Libertății

        V-ati intrebat vreodata cine a construit Statuia Libertatii? Ea este fructul unui uimitor pariu politic, tehnologic si economic, intre doua mari natiuni. De la construirea sa in Franta, in 1865, pana la inaugurarea sa la New York in 1886, hai sa aruncam o privire pe aceasta aventura franco-americana.  

   

       1865, Lorena, Franta: In cadrul unui dineu privat, un grup de intelectuali francezi cu vederi liberale celebreaza victoria unionistilor in cadrul Razboiului de Secesiune american. Gazda, Edouard de Laboulaye, profesor de drept , incearca sa gaseasca o solutie prin care poporul francez isi poate arata sustinerea pentru ideile liberale ale unionistilor, desi pozitia oficiala a lui Napoleon al III-lea a fost pro-sudista. Cum la intalnire participa si tanarul sculptor Frederic Auguste Bartholdi , se naste ideea unui monument care sa celebreze idealurile comune ale celor doua popoare. 

       Bartholdi, fascinat fiind de monumentele antice precum Colosul din Rhodos (zeul grec Helios), imagineaza o statuie impunatoare sub forma unei zeite romane, Libertas , tinand o torta in mana , simbol al luminii si libertatii. Cinci ani mai tarziu, in 1870, contextul politic generat de atitudinea pro-germana a americanilor in razboiul franco-prusac il gaseste pe Bartholdi in situatia de a avea schitele unui proiect ce parea ca nu va mai fi realizat. El ramane totusi indragostit de proiectul sau grandios si il propune guvernatorului otoman al Egiptului, Ismail Pasa , spre a fi asezat la intrarea Canalului de Suez , ca simbol al maretiei acestei natiuni. Monumentul urma sa reprezinte aceeasi zeita romana, imbracata in straie egiptene, numele lui urmand sa fie “Egiptul aducand lumina Asiei”. Bartholdi nu gaseste sprijin sau interes pentru proiectul sau si se reintoarce in Franta, apoi , fugind de armatele prusace ce ocupasera Lorena, pleaca in America, avand in bagaje si doua machete ale proiectului sau, impreuna cu scrisori de recomandare din poartea profesorului Laboulaye.  

        In Statele Unite, Bartholdi se loveste de dezinteresul presedintelui American conservator Ulysses Grant, dar primeste spijinul liberalilor instariti. In acelasi timp, in Franta, devenita republica , profesorul Laboulaye pune in miscare diferite programe publice , strangand astfel primele fonduri din donatii pentru demararea lucrarilor. Visul lor era ca acest grandios cadou al poporului francez pentru poporul american sa celebreze centenarul Declaratiei de Independenta, in 1876. Lucrarile demareaza in Franta , statuia urmand sa aiba 45 de metri inaltime. Parti distincte se confectioneaza in diverse ateliere din Franta sub supravegherea lui Bartholdi. Torta este conceputa de celebrul arhitect Eugene-Viollet-le-Duc, precum si coroana cu 7 raze , reprezentand cele 7 continente , devin subiect de discutie pe strazile Parisului si in jurnalele epocii. Statuia urma sa poarte numele de “Libertatea luminand lumea”, iar capul ei este expus in 1878 in cadrul Expozitiei Universale de la Paris, vizitatorii contribuind astfel la strangerea de noi fonduri pentru continuarea lucrarilor. Gustave Eiffel, inginer si constructor de poduri feroviare, preia sarcina proiectarii si constructiei unui schelet metalic care sa sustina miile de placi de cupru ce urmau sa constituie corpul statuii. Scheletul metalic pe care este asamblata statuia este  asemanator viitorului Turn Eiffel, construit 20 de ani mai tarziu. 

         Pe 4 iulie 1884, piesele sunt demontate, aranjate in 212 cutii si trimise la New York, unde vaporul intra in fanfara in port in 1885. Partea americana a intampinat si ea dificultati in strangerea de fonduri, astfel ca , pe Bedloe’s Island, soclul nu este finalizat in timp util. Mai dureaza un an intreg pana cand, prin subcriptii publice, lucrarile sunt terminate. Au fost utile si ideile domnului Gaget, care a vandut publicului nerabdator miniaturi ale statuii mult asteptate… Gasim astfel originea cuvantului “gadget”.

         Pe 28 octombrie 1886, Bartholdi asista emotionat la inaugurarea monumentului, alaturi de un million de americani ce agitau frenetic steaguri americane si franceze. Presedintele Statelor Unite, Grever Cleveland, care s-a opus finantarii proiectului, nu a tinut vreun discurs oficial, lucru ce subliniaza inca o data natura publica a eforturilor celor doua popoare , fara nicio implicare politica sau de stat. 

         Privind statuia, Bartholdi se gandeste la profesorul Edouard de Laboulaye, decedat cu trei ani in urma. La peste douazeci de ani de la dineul din Lorena, acest vis nebunesc a devenit realitate pe cealalta parte a Atlanticului…

         Tehnic, putem vorbi despre un efort ingineresc de proiectare , realizare si montare a mii de piese distincte a caror greutate depaseste 225 de tone. Se spune ca peste 18000 de ciocane au fost folosite pentru a prelucra foile de cupru in atelierele Monduit, Gaget, Gauthier si Cie.   

         Artistic, avem un monument de dimensiunile unui colos al antichitatii grecesti asezat pe un soclu inspirit de Farul din Alexandria. Pe o structura metalica devenita simbol al artei urbane de secol XX(precursor al Turnului Eiffel) este prezentata zeita Libertas, cu toga ei romana, la intrarea din Lumea Veche in Lumea Noua. 

        Simbolic, coroana reprezinta, prin razele ei, cele sapte continente, dand astfel dovada universalitatii monumentului. Torta aducatoare de lumina si libertate este ca un far ce calauzeste popoarele spre democratie , iar Declaratia de Independenta scrisa pe cartea din mana stanga a zeitei reprezinta garantia si dreptul natiunilor de a-si croi singure drumul si destinul.

Text: Mitu Victor

Grafica: Nistor Ana