Primul Ku Klux Klan

 

În urma Războiului Civil American, Sudul devenise un ținut devastat și sărăcit, însă cea mai mare problemă pe care o întâmpina era legată de statutul sclavilor proaspăt eliberați. Deși au cedat în fața abolirii sclaviei, mulți foști confederați nu erau dispuși să accepte schimbările sociale ce aveau loc. Legile federale introduse au avut ca scop protejarea drepturilor civile ale persoanelor eliberate. Cu toate acestea, atunci când au căutat să își exercite noile drepturi, aceștia s-au izbit de intimidări și violențe, în mare parte coordonate de Klan.

În 1865, șase veterani confederați s-au adunat în Pulaski, Tennessee, într-o seara  pentru a crea nouă lor frăție. Toți bărbații erau destul de bine educați, membri ai unor familii de seamă din zonă. Ei doreau să formeze o organizație care să le ofere divertisment și violență rasistă în timpul liber. În consecință, au fondat o organizație inspirată de o fraternitate studențească proeminentă, Kuklos Adelphon. Au preluat prima parte a numelui, Kuklos, cerc, au modificat-o ușor în Ku klux și au adăugat Klan pentru a face aluzie la aliterație. Astfel s-a născut Ku Klux Klan.

Ordinul a crescut rapid în Pulaski și în împrejurimi. KKK era un ordin secret, păstra secretul membrilor săi, admițând doar acele  persoane cunoscute și garantate de alți membri și cerând fiecărui nou membru să jure că nu va dezvălui niciodată secretele ordinului unor persoane din afară. Aceste cerințe nu erau diferite de cele ale altor societăți secrete sau frății. Inițial, aceștia au ținut ceremonii secrete la miezul nopții în pădurile din jurul Pulaski, sau au defilat noaptea pe străzile orașului îmbrăcați în deghizări ciudate. Mai târziu, s-au extins incluzând încercarea de a speria persoanele de culoare din zonă, apărând în fața lor deghizați și pretinzând că sunt fantomele morților confederați.

În scurt timp mișcarea s-a răspândit devenind una cu adevărat violentă și ucigașă. Mai ales în comitatele în care rasele erau relativ egale ca număr, KKK s-a angajat în raiduri teroriste împotriva afro-americanilor și a republicanilor albi pe timp de noapte, recurgând la intimidare, distrugerea proprietății, atac și crimă pentru a-și atinge scopurile și a influența viitoarele alegeri. 

KKK a fost un grup foarte puțin organizat, iar structurile ierarhice dincolo de nivelul regional erau probabil mai mult simbolice decât operaționale, cel mai important rang fiind cel de Mare Vrăjitor  al Imperiului, urmat de funcții precum Mare Dragon al Regatului și Mare Ciclop al Târgului.

N. B. Forrest  devine primul Mare Vrăjitor al Ku Klux Klan-ului.  În această perioadă Klanul ucide câteva mii de persoane în fostele state confederate, în încercarea de a suprima participarea politică a sudiștilor de culoare și a aliaților lor.Până în 1868, Klanul se transformase într-o organizație teroristă cu cagule pe care membrii săi o numeau "Imperiul invizibil al Sudului".

Când extremiştii locali au început să apeleze la mijloace violente, inclusiv linşajul, Marele Vrăjitor N. B. Forrest, a desfiinţat asociaţia, în 1869, dar diferite grupări locale au continuat să terorizeze populaţia de culoare nefiind afectate de dispariția scriptică a grupării.

În 1871 Congresul adoptă Legea Klan, care permite arestarea pe scară largă membrii Klanului. În următorii câțiva ani, Klan-ul dispare în mare parte. Acesta a mai avut însă două pusee în secolul 20 iar în prezent încă exista, dar la o scară mult mai mică.

Text: Miclosi Ioana-Teodora

Grafica: Preda Bianca