Vera Atkins
De-a lungul istoriei întâlnim numeroase personaje feminine marcante, înzestrate cu inteligență, curaj, tact și perspicacitate, gata de a infrunta orice fel de prejudecată și de a călca fiecare obstacol în calea lor spre descoperire, inovație, luptă, în funcție de țelul și ambițiile fiecăreia. Nu de puține ori au reprezentat o adevărată inspirație atât pentru contemporani cât și pentru generațiile următoare, cum tot nu de puține ori mă fac să constat că nu sunt amintite suficiet de des și nici cunoscute în totalitate. Pe parcursul anilor fiecare dintre noi a auzit de cele mai puternice și representative femei din România, cunoscând cu toții nume precum Regina Maria, Ecaterina Teodoroiu, Ana Aslan, Iulia Hasdeu, Nadia Comăneci, însă celor ce ne sunt cunoscute și cărora le purtăm o profundă și întemeiată admirație, li se mai adaugă alte câteva, mai multe, de fapt, dar mai puțin auzite, precum Sofia Ionescu-Ogrezeanu, Calypso Botez, Elisa Zamfirescu, Elena Stoenescu, Vera AtkinsIrina Burnaia, etc.
Astăzi totuși,
povestea se concentrează asupra celei mai importante agente secrete din al
II-lea Război Mondial, Vera Atkins, o tănără dintr-o familie de evrei din
România, născută în Galați, 1908. Vera Maria Rosenberg era o tânără cu adevărat
sclipitoare, o parte a societății de vaza din București, presupunându-se că
devenise o apropiată a ambasadorului german Friedrich Werner von der
Schulenburg. După moartea tatălui sau, familia a emigrat spre Londra, unde
aceasta a preluat numele mamei sale, devenind Atkins. Atât curajul și iscusimea
argumentelor de care dădea dovadă, cât și convingerea pe care o inspira
interlocutorului sau au dus la recrutarea acesteia în securitatea Britanică. Cu
timpul și perseverența, a ajuns să facă parte din echipa care a ajutat la
evacuarea codurilor Enigma din Polonia,
din numeroase misiuni, fiind trimisă chiar și în Țările de Jos, dar nevoita să evadeze înapoi în Marea
Britanie după invazia naziștilor. Înapoi în Anglia, devine asistență în cadrul
SOE (serviciul de operațiuni special întemeiat de Winston Churchill), Secțiunea
Franceză, și servește în ciliate de civil până în 1944. A fost angajată că
ofițer în WAAF (Forțele Aeriene Auxiliare pentru femei) înainte de a fi numită șef
al Secțiunii Franceze, care a trimis 470 de agenți în Franța, dintre care 39
femei. Șeful Cartierului General al Secțiunii F din Londra era maiorul Maurice
Buckmaster, dar pentru mulți oameni Vera Atkins era creierul din spatele lui.
Se implica în fiecare operațiune: intervievarea recruților, organizarea și
participarea la formarea acestora, planificând primirea lor în Franța. Adesea,
ea ajuta și la interpretarea mesajelor aparent indescifrabile sau prost
amestecate, care învinseseră toate eforturile decodoarelor oficiale.
Eficiența și inteligența
remarcabile ale lui Atkins au fost însoțite și de o profundă umanitate și de
conștientizarea nivelului de responsabilitate de pe umerii săi, de care dădea
dovadă zi de zi prin grijă față de agenții pe care era conștientă că îi trimite
spre pericol, tortură ori moarte. Avea grijă să le alcătuiască povești de
acoperire bine puse la punct, pregătind totul în detaliu. A păstrat legătura cu
rudele agenților pe care îi avea în subordine, organizând mesaje codificate
prin BBC între aceștia, iar ulterior, s-a angajat ca membru al Comisiei
Britanice pentru Crime de Război, reușind să descopere soarta a 118 agenți ce
nu s-au mai întors niciodată, după un an de vizite și interogatorii în lagărele
naziste.
Vera Alkins a dat dovadă de abilități
uimitoare, formidabile de interogator. Interogatoriul acesteia fiind considerat
de către Hugo Bleicher, ofițerul care făcuse ravagii în rândul rezistenței
franceze, cel mai priceput la care fusese supus de către răpitorii săi.
În martie 1946, ea l-a interogat și pe
Rudolf Hoess, comandantul german de la Auschwitz, care trăia deghizat în
fermier. Când a fost întrebat dacă este adevărat că el a provocat moartea a 1,5
milioane de evrei, el a protestat indignat că acest lucru este greșit: cifra
reală a fost de 2.345.000.
Acțiunile și contribuțiile Verei Alkins în
cel de-al II-lea Război Mondial sunt cu adevărat admirabile, dovezi ale
curajului, inteligenței, perspicacitatii și umanității unei femei de-a dreptul
puternice, imbatabilă, de nenumărate ori gata să își riște viața în misiunile sale.
Aceasta s-a stabilit în Winchelsea, Sussex
și a decedat la vârsta de 92 de ani, în anul 2000. Este o figura remarcabilă,
născută în România și care merită să fie cunoscută de către toti românii. Nu
și-a scris memoriile, însă l-a autorizat pe William Stevenson în scrierea
biografiei sale, ce astăzi se găsește pe rafturile incarcate ale librăriilor.
O recomandare călduroasă este să citiți
cartea alături de o ceasca de ceai și să căutați mai multe informații despre
femeile enumerate în articol, căci veți fi de-a dreptul impresionați și mândri
de acțiunile fiecăreia dintre ele.
Text: Alexandra Rus
Grafica: Bechi Yasmine
Comentarii
Trimiteți un comentariu